Bunuri comune, afacere comună în SRL: Poate soțul neasociat să devină partener împotriva voinței celorlalți asociați?

În aplicarea principiului dobândirii în comun a bunurilor în timpul căsătoriei, legiuitorul consacră în cuprinsul art. 349 Cod civil dreptul de coproprietate al soțului neasociat asupra părților sociale sau acțiunilor dobândite de soțul său în timpul căsătoriei, dar și dreptul acestuia de a i se recunoaște calitatea de asociat sau acționar.

Iată conținutul exact al art. 349 din Codul civil:

„(1) Sub sancţiunea prevăzută la art. 347 (nulitatea relativă – n.n.), niciunul dintre soţi nu poate singur, fără consimţământul scris al celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părţi sociale ori, după caz, de acţiuni…

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soţului care a aportat bunul comun, dar părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune. Soţul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate…

(3) Calitatea de asociat poate fi recunoscută şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat voinţa în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru părțile sociale sau acțiunile atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului… Părțile sociale sau acțiunile ce revin fiecăruia dintre soți sunt bunuri proprii”.

Când apar adevăratele probleme? Situația conflictelor și a divorțului

În timpul unei căsnicii armonioase, aspectele legate de cine deține formal calitatea de asociat nu dau naștere la discuții, decât poate atunci când intervin conflicte între soțul asociat și ceilalți parteneri de business (dar aceasta este altă discuție). Soțul neasociat cunoaște de regulă existența afacerii, iar fondurile comune investite nu reprezintă un motiv de dispută.

Adevăratele probleme juridice și practice apar însă atunci când intervine un dezacord profund, o separare în fapt sau un divorț. Într-un astfel de context litigios, soțul neasociat nu mai este dispus să accepte ca beneficiile afacerii să fie controlate exclusiv de celălalt soț și încearcă să își valorifice drepturile conferite de lege.

Cât de simplu este pentru soțul neasociat să intre în SRL împotriva voinței celorlalți asociați?

Subiectul care naște cele mai complexe discuții este cel reglementat de alineatul (3) al art. 349 Cod civil – dreptul soțului neasociat de a-i fi recunoscută la cerere calitatea de asociat.

În teorie, textul pare să acorde un drept potestativ: printr-o simplă manifestare de voință comunicată soțului asociat, celorlalți asociați și societății, soțul neasociat ar trebui să devină partener în companie.

În practică, însă, lucrurile se blochează atunci când afacerea este un SRL, iar ceilalți asociați se opun ferm cooptării „intrusului” apărut în urma unui conflict familial. Motivul principal ține de caracterul intuitu personae al Societăților cu Răspundere Limitată – societăți construite pe încrederea reciprocă dintre asociați. Legea societăților (Legea nr. 31/1990) și normele de organizare a activității Oficiului Național al Registrului Comerțului nu este aliniată cu normele din Codul civil pe această situație.

Ce obstacole întâlnește soțul neasociat în practică?

1. Blocajul la Registrul Comerțului (ORC): Cel mai probabil registratorul va respinge cererea de înregistrare a noului asociat în lipsa unei Hotărâri a Adunării Generale a Asociaților (AGA) care să aprobe modificarea actului constitutiv.
2. Practica neunitară a instanțelor: Chiar și în urma unei plângeri împotriva refuzului ORC, majoritatea instanțelor resping acțiunile, invocând art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. Instanțele consideră că modificarea structurii asociaților unui SRL nu se poate face unilateral, fără acordul sau hotărârea organelor statutare ale societății, protejând astfel stabilitatea afacerii și principiul affectio societatis față de litigiile personale dintre soți.
3. Riscul golirii societății de active: O procedură contencioasă de durată pentru obținerea calității de asociat oferă timp suficient celorlalți asociați (aliați cu soțul pârât) să facă demersuri pentru a reduce valoarea economică a societății. Astfel, la data obținerii unei hotărâri judecătotești prin care este recunoscută calitatea de asociat, această calitate nu mai aduce niciun beneficiu.

Ce soluții practice îi rămân la îndemână soțului neasociat?

În fața unui blocaj legislativ între normele de dreptul familiei și cele comerciale, opțiunile juridice sunt limitate:

• Unele instanțe admit acțiuni în constatarea calității de asociat, în timp ce altele le consideră inadmisibile fără un partaj prealabil.
• Indiferent de calea procedurală aleasă, dacă recunoașterea calității de asociat presupune un proces complex și de durată, costurile de timp și financiare devin disproporționate față de beneficii.

Concluzia pragmatică:

Cea mai eficientă și sigură formă de valorificare a drepturilor patrimoniale conferite de art. 349 C.civ. în caz de conflict sau divorț rămâne acțiunea de partaj al bunurilor comune, cu solicitarea evaluării corecte a părților sociale/acțiunilor raportat la momentul separării în fapt a cuplului, evitând astfel bătăliile epuizante pentru un control operațional imposibil de obținut într-un SRL ostil.

Ce trebuie reținut este că valoarea părților sociale avută în vedere la partaj nu este echivalentă cu valoarea lor nominală (aceea menționată în actul constitutiv, de 500 de lei, de exemplu). Valoarea nominală reflectă doar aportul la capitalul social, nu folosul pe care îl pot aduce acele părți sociale proprietarului. Astfel, părțile sociale vor fi supuse unei evaluări de specialitate care va stabili valoarea lor reală, luând în calcul patrimoniul societății – activele deținute (imobile, echipamente, lichidități), datoriile, respectiv, capacitatea firmei de a genera profit.

Întrebări frecvente

• Soțul meu a folosit bani comuni pentru a fonda un SRL. Sunt automat asociat în firmă?

Nu. Deși părțile sociale dobândite sunt bunuri comune, calitatea formală de asociat și drepturile decurgând din aceasta sunt exercitate în mod independent de soțul care a făcut aportul, conform art. 349 alin. (2) din Codul civil.

• Pot folosi simplul meu acord pentru a deveni asociat într-un SRL împotriva voinței soțului aflat în divorț cu mine?

În teorie, legea civilă permite exprimarea acestei voințe; în practică, însă, din cauza caracterului intuitu personae al unui SRL, acest lucru este extrem de greu sau imposibil de realizat fără un acord al asociaților.

• Care este cea mai bună modalitate de a-mi recupera partea din valoarea afacerii la divorț?

În caz de dezacord sau refuz al celuilalt soț de recunoaștere a calității în firmă, calea juridică optimă este partajul bunurilor comune, prin care se solicită evaluarea financiară a părților sociale deținute în societate la data la care a survenit separarea în fapt. În această formă, încercările ulterioare ale asociaților de a „sărăci” societatea nu afectează intinderea dreptului soțului neasociat. Atenție și la ce înseamnă „valoare a părților sociale”. Dacă în actul constitutiv valoarea nominală este de 500 de lei, nu înseamnă că soțului i se cuvine o parte din acești 500 de lei.